Search

2012-08-15

Caransebeș- metamorfoză peste timp - III

Imagine a modificării în timp a centrului municipiului Caransebeş

In imaginea alăturată se poate observa centrul orașului Caransebeș, în zona pieței centrale, azi începutul zonei pietonale.


  • imaginea din 1902 ne înfățișează segmentul de stradă principală a orașului, numită pe atunci str. Episcopul Popasu (anterior Stabgasse),  biserica catolică vis-a-vis de șirul de case din partea dreaptă a fotografiei, cu spații comerciale la parter și locuințe la etaj, demolate în 1988. Este de remarcat că pe atunci trotuarele erau deja asfaltate, aceste lucrări fiind începute încă din 1895. În partea stângă se vede parțial piața Maria Theresia, din fața primăriei. În spatele bisericii catolice este vizibil parțial turnul foișorului pompierilor, care astăzi nu mai există. De remarcat este portul ţăranilor veniţi la târg.
  • pe fotografia din perioada interbelică se observă deja apariția stâlpilor de susținere a cablurilor curent electric și telefon. În imagine se vede și o parte din piața din fața primăriei, unde apare și o mică parte din chioșcul Clubului Turistic Bănățean ce promova cu succes turismul din zonă. La acea dată era deja plantat platanul de lângă biserica catolică, existent și astăzi.
  • în anul 2010, aflată pe locul clădirilor demolate și chiar în fața bisericii catolice, este târnosită catedrala ortodoxă cu hramurile "Învierea Domnului" și "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", a cărei construcție a început în 1996. Tronsonul de stradă ce începe în dreptul catedralei și continuă înspre parc a fost acoperit cu dale și căpătat  un caracter strict pietonal,  precum și un alt nume: strada Episcopiei, fiind strada cu cele mai multe schimbări de nume din oraș. Ca element de modernitate, în centru a fost instalat un ceas digital ce arată ora, data și temperatura aerului.
  • poza din 2012 înfățișează un centru și mai încărcat arhitectonic prin ridicarea între cele două lăcașe de cult în toamna-iarna anului 2011 a Arcului Împăcării – Monumentul Unităţii Spirituale Creştine, cu intenția ca acesta să reprezinte un gest de reverență față de faptul construirii catedralei ortodoxe ușă-în-ușă cu biserica catolică și peste mormintele cimitirului care se afla în vechime pe acest loc, în imediata vecinătate a unei biserici medievale tip sală, de rit catolic, a cărei ruine au fost scoase la lumina zilei în urma lucrărilor de sistematizare.

Click aici pentru a citi continuarea...

2012-08-14

Paste cu broccoli = fain, ușor și rapid!

Se întâmplă deseori să nu avem mare chef de a găti cine-știe-ce elaborat și complicat care să ne facă să ne pierdem un timp îndelungat în bucătărie și totuși, am vrem să facem ceva de mâncare, simplu cu care să ne potolim rapid foamea. În acest caz, evident, frigem niște carne! :) 
Cu toate acestea, sunt momente când parcă am mânca ceva mai ușor, evitând cărneturile şi prăjelile. Iată pentru aceste cazuri o rețetă și ușoară și sățioasă: pastele cu broccoli. Știu că muțti își încruntă sprâncenele la citirea rândurilor de față, și poate trag și o strâmbătură: pe de o parte, pentru mulți broccoli înseamnă o plantă verde fără vreun gust deosebit pe care nu ar alege-o dacă ar avea alternativa cartofilor prăjiți. Pe de altă parte, pastele (macaroane, tăiței, melci, fundițe și alte făinoase din astea, de regulă cu nume italienești) se mănâncă invariabil cu carne. Versiunea obișnuită pentru cei mai mulți o reprezintă pastele cu sos bolognese, adică cel cu carne tocată și sos de roșii. Din când în când se acceptă și varianta carbonara, adică cea cu șuncă și un sos alb. Și cam aici se termină brusc acompaniamentul pastelor.
Dar în ciuda tuturor acestor clișee culinare cu care suntem obișnuiți (și sunt atâtea că-ți stă mintea-n loc!) propun celor care doresc și altceva, măcar de dragul diversității, o rețetă simplă-simplă și nu în ultimul rând gustoasă și sănătoasă. Broccoli este o plantă interesantă, care deși nu e gustoasă de la sine, semănând mai degrabă cu o conopidă verde (pe care nici măcar nu o facem pane!) este un adevărat prieten al sănătății noastre. Și este așa fiindcă ea conține o cantitate însemnată de vitamine (C, A, B2), fier, potasiu, calciu, acid folic, precum și compuși ai sulfului, care au un rol important în prevenirea cancerului diverselor organe. Să dăm așadar o șansă acestei plante și să vedem cum poate face ea ca masa noastră să fie și sănătoasă și gustoasă. Ah, și era sa uit: rapid de preparat! 
Ingredientele necesare (pentru 2 persoane):
  • paste făinoase : 200-250 g, de preferință integrale: spaghetti, penne, fusilli, farfalle
  • broccoli: 1 bucată de mărime medie 
  • usturoi: 3 căței
  • o lingură mare de unt sau ulei de măsline, dacă dorim să evităm untul
  • 2 linguri parmezan ras, ori vreo altă brânză tare, de bună calitate
  • pătrunjel verde, cam jumătate de legătură
  • sare, piper

  • 1. Punem cam 2 litri de apă la fiert, cu o linguriță de sare și un strop de ulei (să ne ajute să nu se lipească pastele între ele). Când fierbe apa, punem pastele și le fierbem confom indicațiilor de pe pachet. De regulă, între 8 și 12 minute, în funcție de cât de tari sunt și cum ne place să iasă: al dente sau complet fierte. După ce s-au fiert, scurgem pastele de apă.
    2. Broccoli îl desfacem buchețele pe care, eventual le mai tăiem în două dacă sunt mai mărișoare. Le punem într-un castron și le spălăm bine. Punem  la fiert într-o cratiță  buchețelele de broccoli cu numai un deget de apă (nu vrem să fierbem broccoli terci, ci mai degrabă să se opărească în abur, pentru a pierde cât mai puține vitamine în urma tratamentului termic. Cunoaștem că vitamina C se distruge prin fierbere iar  broccoli are o cantitate dublă de vitamina C față de portocale, așa că vrem să beneficiem cât mai mult de ce rămâne în legumă).
    3. Lăsăm broccoli să se înmoaie cât de cât, cam 5 minute, timp în care curățăm usturoiul și îl zdrobim. Frunzele de pătrunjel le tocăm din cuțit.
    4. Scurgem broccoli de apă și punem untul peste el și îl mai lăsăm pe foc doar atât cât este necesar să se topească untul. În cazul în care în loc de unt folosim ulei de măsline, îl lăsăm pe foc max. 1 minut. Adăugăm peste broccoli usturoiul și pătrunjelul, punem capacul și luăm cratița de pe foc. Scuturăm cratița bine, ori amestecăm cu grijă să ajungă peste tot untul și pătrunjelul, dând aromă legumei noastre.
    5. Amestecăm broccoli cu pastele și radem parmezan deasupra. După gust, se mai poate adăuga niște piper și  o linguriță de unt sau câțiva stropi de ulei de măsline, să ungă mai bine "angrenajul". 
    6. Servim într-un bol mare din care fiecare se servește după plac.

    Nu uităm că la spaghetti tacâmurile necesare sunt lingura și furculița! Nu e deloc de bon ton să dotăm farfuria cu  furculiță și cuțit când servim așa ceva. 

    Ca acompaniament lichid la această mâncare ușoară, cel mai bine merge o limonadă preparată în casă. Dacă, totuși, vrem ceva din alt registru, cred că se potrivește bine cu un vin sec ușor, să zicem un Sauvignon Blanc (de exemplu, din gama Sole, de peste drum de noi, de la Recaș), sau chiar un Pinot Gris de la Murfatlar, care e nițel înspre demisec.


    Click aici pentru a citi continuarea...

    2012-08-07

    Pilaf sârbesc sau pe scurt - Đuveč

    Pilaf sârbesc, sau pe scurt Đuveč 

    (citim cu totul aproximativ: ghiuveci )



    O mâncare balcanică de când lumea, pilaful sârbesc, este fie un lup singuratic în farfuria săracului, fie un acompaniament gustos al fripturilor de tot felul: porc, pasăre, peşte. Debordând de savoarea legumelor cu care este preparată, această mâncare are trăsături bivalente prin ea însăşi: ştie să fie săţioasă şi consistentă, plină de nutrienţi, dar, pe de altă parte, este şi uşoară, cu textură niţel zemoasă, datorită ingredientelor vegetale pe care le încorporează şi care contribuie prin sucul lor minunat la desăvârşirea acestui pilaf.

    Ca şi la alte reţete, şi la đuveč sunt mai multe variante posibile din care executantul o alege pe cea care i se potriveşte cel mai bine, în funcţie de ce ingrediente are. În esenţă acest fel de mâncare este un ghiveci de legume (exact cum îi spune şi numele) făcut cu orez care ajunge să fiarbă în zeama lăsată de legumele din jur. Denumirea sa este similară ghiveciului românesc fiindcă ambele provin din cuvântul turcesc güveç care desemnează vasul din lut în care se prepara la origine acest fel de mâncare.

    Dar, vorba proverbului: câte bordeie, atâtea obiceie. Sârbii şi alţi slavi sudici folosesc ca ingredient principal al reţetei orezul, de aceea noi îi spunem pilaf şi nu ghiveci, acesta din urmă fiind pentru noi o mâncare doar din legume, la care eventual se adaugă - şi asta doar în subsidiar - orez, cartofi sau alte asemenea ingrediente pentru a-i creşte consistenţa, dar predominante rămân legumele.

    Eu am făcut pilaful cu următoarele ingrediente:

    - 2 ceşti de orez, spălat
    - 3 cepe
    - 1 morcov
    - 1 vânătă mai mică
    - 1 ţelină medie
    - 4 ardei roşii kapia + 2 ardei galbeni
    - 3 roşii
    - sare, piper, 2 foi de dafin
    - 2 cuburi de găină
    - 2 linguri de ulei de floarea-soarelui
    - pătrunjel frunze
    - usturoi 4 căţei
    - 2 linguri pastă de roşii

    Prepararea mâncării o rezum în următorii paşi:

    1. Curăţăm legumele, vânăta poate fi curăţată de coajă sau nu, o tocăm cubuleţe. Eu i-am lăsat coaja şi a ieşit bine. Ceapa o tăiem peştişori, ardeii cărora le-am extirpat cotorul şi semintele îi tăiem fâşii după care le tăiem şi pe acestea în mai multe bucăţele. Telina o tocăm mărunt. La fel, tocăm roşiile din cuţit. Dacă avem răbdare, le curătăm în prealabil de pieliţă. Morcovul îl tăiem mărunt-mărunt sau îl dăm pe răzătoare.
    2. Punem ceapa la călit în ulei, nu o lăsăm să se ardă ci doar să se înmoaie. Adăugăm ardeii şi cubuleţele de vânătă, călim un pic şi punem apoi în cratiţă şi ţelina şi morcovul.
    3. Preparăm din cubuleţele de supă de găină cu apă caldă cam 2 pahare mari de zeamă. Spălăm orezul şi îl adăugăm în mâncare. Turnăm peste supa de găină şi roşiile tocate.
    4. Lăsăm să fiarbă totul cam 15 minute, după care adăugăm usturoiul zdrobit şi pasta de roşii subţiată cu puţină apă. Mai lăsăm să bulbucească la foc mic preţ de câteva minute, după care adăugăm frunzele de pătrunjel tocate.
    5. Luăm cratiţa de pe foc şi o lăsăm să se odihnească cu capacul pus măcar 10 minute, asta ca orezul să îşi absoarbă tot necesarul de lichid din mâncare.

    Ca pas opţional, cratiţa de orez, fără capac, poate fi băgată la cuptor să prindă o apetisantă crustă.

    Servim mâncarea caldă, de preferinţă ca garnitură lângă vreun cărnet.  Dacă o mâncăm singură, un moţ de smântână sau de iaurt gras nu are decât să-i îmbunătăţească aspectul şi să-i îmbogăţească gustul. 
    Să nu uităm să mâncăm odată cu mâncarea aceasta şi vreo salată de crudităţi pentru un aport suplimentar de fibre, minerale şi vitamine.




    Click aici pentru a citi continuarea...

    2012-08-06

    Reclame vechi

    Reclama apărută în ziarul local Fóia Diecezană din 5 august 1890 promova  insecticidul Zacherlin ce putea fi cumpărat în Caransebeş în multiple locuri: în farmacii precum şi în diversele magazine generale şi industriale aflate în centrul oraşului.

    Interesant de remarcat este faptul că, probabil datorită frecventelor contrafaceri, producătorul atenţionează publicul cumpărător să caute adevăratele produse care afişează numele acestuia pe ambajalul original, punând consumatorii în gardă că ceea ce ar cumpăra vrac, "în hârtie goală" nu este un produs autentic.

    Produsul care se pare că era de largă circulaţie, fiind vândut de în aproape  2000 de depozite, probabil că era la promoţie întrucât reclama conţine şi ştirea precum că respectivul insecticid "earăşi s'a înlesnit", iar preţurile variau între 15 creiţari şi 1 florin, în funcţie de cantitate.

    Click aici pentru a citi continuarea...

    2012-08-03

    Caransebeș - metamorfoza peste timp - II

    O imagine a modificării în timp a zonei centrale a municipiului Caransebeş

    În colajul alăturat prezint trei vederi ale zonei centrale din faţa primăriei, surprinse într-o vedere din 1905, în pictura lui Corneliu Baba Târg la Caransebeş datată aproximativ 1925 şi un instantaneu din 2010.
    Apare ca idilică imaginea Canalului morilor,  a Ierugii, cum era îndeobşte cunoscut acest braţ artificial al Sebeşului, ce curgea prin centrul oraşului până în anii '60 când a fost acoperit. Pe actuala stradă V. Alecsandri, trecerea de pe o parte pe alta a apei se făcea pe poduri ce imprimau un aer "mic-veneţian" oraşului.
    Canalul morilor mărginea piaţa principală a oraşului, (actualmente P-ţa Revoluţiei), dar aglomeraţia se întindea şi de-a lungul Ierugii, când joia, în zilele de târg, vânzătorii de abia apucau să prindă un loc pentru a-şi etala mărfurile.

    Click aici pentru a citi continuarea...

    2012-08-01

    Caransebeș - metamorfoza peste timp - I

    Imagine a metamorfozei suferite de centrul Caransebeșului: 


    • Imagini din 1908, respectiv, din 2012, din păcate nefăcute din același punct.
    • Pe imaginea veche se vede în partea stângă cazarma cavaleriei construită în timpul guvernatorului militar și civil al Banatului, baronul Engelshofen (1740 - 1751), demolată în anii '80. 
    • În dreapta, sirul de cele trei clădiri care au fost și ele demolate pentru a face loc magazinului Timiș (actualul Euro Shopping Mall). Clădirea cea mică este cea cu etaj din poza actuală, în care se află azi la parter o librărie.
    • Din strada, pe atunci nici măcar asfaltată, azi s-a făcut un ansamblu pietonal, pompos botezat Calea sacră, împodobit cu fântâni ornamentale sculptate  în marmură.

    Sursă: imaginea reprezentând Caransebeșul actual este preluată de pe site-ul ziarului online 7-zile.
    Click aici pentru a citi continuarea...